Ăsta e mesajul cu care deschid ochii în fiecare zi de vreo 3 ani încoace. E alarma care imi amintește că urmează o zi minunată. E mesajul în care regăsesc bucăți din personalitatea mea. 

Așa cum în piesa de teatru “Totul e relativ” cu care mi-am sărbatorit ziua de naștere anul acesta spunea că aceste mici tabieturi, ritualuri din momentul în care ne trezim, cum ar fi pescuitul papucilor de sub pat, ne conectează cu forma noastră autentică așa și “bocancii-s la ușă” e un mod de a-i transmite creierului meu că sunt pregătită pentru o zi minunată, ca sunt pregătită să văd magia din jurul meu așa cum o fac de fiecare dată pe munte, cu bicicleta sau la yoga.

E un memento al tuturor acelor momente în care am sclipit de bucurie, de încântare. Este adunată întreaga nerăbdare de a începe ceva deosebit. Desigur sunt zile când funcționează perfect, sunt și zile când te joci cu butonul de amânare, însă hei, totul ține de exercițiu.

Pe tine ce te motivează să-ți începi ziua într-un mod deosebit?

Închide ochii pentru câteva momente și respiră adânc. Bucură-te de acest firicel de viață ce alunecă neîncetat în fiecare dintre noi și zâmbește!

Astăzi de exemplu nerăbdarea de a reîncepe activitatea pe blog m-a trezit înainte să sune alarma, însă atunci când a venit momentul am lasat-o să sune și i-am zâmbit.  Mă bucur să ne revedem aici, dragii mei. Și pentru că vreau să aveți și voi o zi minunată am să scriu mai jos un citat care pe mine m-a emoționat profund în plină vară încărcată.  Așa că nu am ezitat sa îl împărtășesc copiilor în prima zi de școală (având în vedere că incep impreuna cu elevii mei clasa a7a, care pentru mine a însemnat foarte mult, înapoi in 2003) cât și părinților la prima sedință din acest an școlar.

Așadar, v-il scriu și vouă să vă motiveze, să vă dea acel restart de care aveți nevoie!

“Știi ce ești tu? Ești un miracol. Ești unic. În întreaga lume nu mai există un copil identic cu tine. Au trecut milioane de ani și milioane de ani vor mai trece, dar niciodată nu va mai exista un alt copil ca tine. Uită-te la trupul tău- cât este de minunat! Picioarele tale, brațele tale, degetele tale…felul în care te miști! Poți să ajungi un Sheakespeare, un Michelangelo, un Beethoven. În tine este toată forța. Da, ești un miracol! “ (Pablo Casals)